Câmpurile pășesc îndepărtându-se întru alb,
Făpturi sau stele
Mă privesc triste, le dezamăgesc.

Trenul lasă in urma lui o linie de suflare.
O, încetule
Cal de culoarea ruginei,

Copitele tale, clopote dureroase –
Toata dimineata asta
Dimineața s-a înnegrit cu încetul,

O floare a renunțat.
Oasele mele au cuprins o tăcere, îndepărtatele
Câmpuri îmi topesc inima.

Mă amenință
Că au să mă lase să trec spre un cer
Fără stele, fără tată, o apă întunecată.