Trecu copila-ncantatoare
Si sprintena ca pasarea:
In mana-i stralucea o floare
Si nou referen pe buze-avea.

Doar ea putea sa mai raspunda,
Ah, sufletului meu uitat;
Venind in noaptea mea profunda,
C-un zambet l-ar fi-nseninat!

Dar tineretea nu-i, vai mie!...
Adio, raza ce-ai sclipit,
Parfum, copila, armonie...
Trecea norocul, - a fugit!