Lacrimi pedagogice.

Obiceiuri bătrâne,
reci ca niște logii. Ce
– dincolo de grosolănie – rămâne?

Uriașul nu doarme aici.
Ipocrizia e o pisică a lui.
Șoarecii veniți la șorici
i-au atârnat călcâiele-n cui.

Alaiul ca de scămi, atmosferic,
se leagănă-ntr-o cernere sumbră.
Văd numai umbră.
Întuneric.

Feerica poveste
a picioarelor de lut.
Cine știe dacă mai este
și altceva de văzut.