Roma, 29 iunie 1922




sunet înăbușit de pierdute
amintiri reverberează

fiori de umbră se ivesc

dintr-o rază brusc s-a trezit
un fir de apă calm și limpede

grădini amuțite se-arată

și acest refugiu amărât
oglindit într-o jucărie rătăcită

o, obraji rozalii, o, tâmple albăstrii
o, suavitate de ochi fără gânduri



Tr. N. Dabija