Când domnii cărturari sunt duși de-acasă,
poeții fără secol și curent
din biblioteci tiptil se lasă
pe geamuri, evadând fosforescent.

Camoens, Goethe, Poe, Rimbaud, Vergiliu
fug peste burg, de carceră sătui.
Atunci, punându-și parcă un sigiliu
de-o clipă pe tumultul junglei lui,

orașu-ntinde gâturi de girafe
din fabrici, și spinări de elefant,
s-audă cum pe-o punte de garoafe
poeții stau de vorbă în neant.