Bălăioară pescăriță,
Luntrea ta la mal ți-o mână;
Vino-ncoa, șezi lângă mine,
Să vorbim, stând mână-n mână.

Și pe inima-mi căpșorul
Tu ți-l culcă fără teamă –
Te încrezi doar zilnic mării
Furioasă ce te cheamă.

Inima-mi e ca și marea –
Uragane și turbare,
Iar în fundu-i, liniștită,
Odihnesc mărgăritare.





Traducere Barbu Nemțeanu